Libertatea asta ...ma sufoca

Am nevoie de un om! Am nevoie de un om care sa ma sprijine, sa ma ajute, sa ma inteleaga, de fapt cred ca am nevoie de un om care sa ma iubeasca. Cum sa ma iubeasca ei cand eu nu o fac? Cum sa ma iubesti tu cand eu nu pot? De ce ai iubi tu ceva ce eu nu pot iubi?
Mai mult ca niciodata simt nevoia unui om care sa ma asculte, sa ma lase sa plang si la final sa nu faca altceva decat sa ma sarute, sa ma ia prin surprindere, sa ma faca sa ma indragostesc si sa imi doresc sa lupt pentru el. Monotonia din jurul meu ma omoara, nu o mai suport! Vreau sa am pentru cine sa lupt, sa ma transform din nou in fiara care se lupta pentru cel pe care il iubeste, in persoana care nu se lasa batuta, in cea care nu pleaca atunci cand e mai greu, vreau sa il gasesc pe cel care imi da motive sa fac totul pentru el. Mi-e dor sa simt ca apartin cuiva, ciudat ... stiu, nu sunt un obiect dar mereu am simtit nevoia de apartenenta, de statornicie. Imi lipseste sa stiu ca undeva un el adoarme cu mine in gand, imi lipseste enorm! M-am saturat de atata libertate si nebunie si nepasare.   O libertate ca asta ma sufoca, ma oboseste, ma lasa fara putere, fara vlaga si fara ... libertatea asta .... ma omoara.