Strain ...

dar cunoscut. Incerc sa te cunosc, te accept oricum, vreau sa te cunosc de-a fir a par, sa aflu totul despre tine, sa stiu lucruri pe care nimeni nu le stie, sa stiu toate tampeniile pe care le-ai facut si sa le iubesc, sa te fac sa te ierti, sa ma iubesti. Vreau sa iti faci curaj sa ai ce nimeni nu va mai avea, ai nevoie de mult curaj, te avertizez dar imi doresc sa nu fi las si sa fugi, sa fugi si sa nu te mai intorci. Te implor sa ramai si sa ii infrunti pe toti! Infrunta-i pentru mine! Crezi ca poti? Ai avea oare curajul sa infrunti totul pentru mine? Sa te lupti cu monstri, sa tipi, sa ma tii de mana, sa ma iei in brate, sa ma acoperi, sa ma iubesti, sa faci totul pentru noi, faci asta si pentru tine, nu doar pentru mine, ti-as oferi viata-mi pe tava daca ai avea acest curaj. Mi-e teama de un nou inceput, mi-e frica sa fiu dezamagita iar, nu mai vreau! Cineva, acum cateva luni, mi-a spus ca el atunci cand simte ca apar altfel de sentimente cand de fapt nu ar trebui, se retrage, caci el nu isi bate joc de oameni (el mintea bineinteles, nu a stiut sa se retraga la timp, nu a stiut nimic, era un prost) dar imi doresc ca tu sa stii sa te retragi daca vei crede ca ceea ce simtim sau simt nu trebuie sa existe. Nu ma lasa sa cred ca poate exista ceva daca esti sigur ca nu se poate insa daca exista macar o speranta, oricat de mica, nu mi-o lua, lasa-ma sa profit de ea, lasa-ma sa incerc, te rog lasa-ma!

Ai curajul sa ramai langa mine?